Desi majoritatea asezarilor de pe cursul inferior al Motrului inregistreaza o tendinta relativ lenta de scadere a numarului de locuitori , orasul Strehaia intregistreaza o usoara crestere: de la 11. 271 in 1977 la 11.478 in 1988 si 12.307 in 1992
Statistica
Anul Nunar locuitori
1912 - 6.203
1930 - 8.995
1956 - 9.606
1966 - 10.696
1977 - 11.271
1992 - 12.307
De mentionat este faptul ca pana la 1921 Strehaia era o comuna rurala cu o populatie de aproximativ 6.500 de locuitori. Daca in 1985 sporul natural era de 7% situindu-se peste media pe tara in 1991 a fost de 0,8%. Densitatea medie a populatiei orasului este de 36,1 locuitori la ha(calculata la o suprafata a intravilanului de 342 ha). Structura poulatiei pe grupe de varsta se prezinta astfel: grupa de varsta 15-59 ani = 50,8% , 60 de ani si peste =26,7%, 0,14 ani=22,5% .
Structura pe sexe prezinta o usoara predominare 52,4% desi la grupa de varsta 0-14 ani sexul masculin reprezinta 51,4%. Structura social economica a populatiei ilustreaza scaderea dramatica a procentului populatiei ocupate in industrie in favoarea celui ce reprezinta populatia ce lucreaza in agricultura sau neocupata.
Activitatile economice dezvoltate in cadrul orasului nu asigura o polarizare domiciliara si ocupationala mai intensa a populatiei rurale si in consecinta o crestere mai substantiala a populatiei urbane. O buna parte a populatiei active lucreaza in orasele Motru , Drobeta Turnu Severin, Filias, Craiova.
Asezarile. Orasul Strehaia are ca vatra terasele Motrului precum si lunca comuna a Motrului si Husnitei la confluenta acestora. Din punct de vedere morfostructural Strehaia este un oras de tip strada caracterizat printr-o singura magistrala de trafic major de-a lungul careia se aliniaza cladirile de utilitate publica. Structura orasului creaza posibilitatea extinderii nelimitate prin cresterea teritoriului in adancime de-a lungul arterei principale. In prezent se dezvolta o structura tentaculara a orasului. Locuinta traditionala evidentiaza ramasite arhaice. In arhitecutra taraneasca un loc de seama il ocupa casa inalta ridicata pe pivnita si casa pe beci. Reteaua de drumuri este doar partial modernizata. Orasul are in continuare functii comerciale si agricole. La aceasta situatie a contribuit si faptul ca nu s-a pus in exploatare nici o sursa minerala care sa schimbe profilul economic. Singurele materii prime exploatate sunt : nisipurile ,argilele luturile leosoide si balastierele. Intreprinderea de armaturi industriale din otel care producea piese turnate ,aramaturi industriale de diferite tipuri si dimensiuni , pompe centrifugale pentru minerit , locumotive pentru nave maritime si fluviale , butoaie din tabla galvanizata si avea peste 1000 de angajati in 1985 cand realiza o productie in valoare de 130 milioane de lei este azi privatizata cu mai putin de 200 angajati. Intrprinderea se aprovizioneaza cu tabla zincata de la Galati , piese turnate de la Baia –Mare si Craiova , scule si rulmenti de la Brasov , electrozi de grafit de la Slatina, caramida refractara de la Turda. Din 1979 la Strehaia a functionat o topitorie de in si canepa cu 120 de salariati. Apariatia sectorului particular in agricultura , lipsa culturilor de in din structura productiei vegetale a facut ca aceasta topitorie sa dispara. Activitatea de panifictie se desfasoara in cadrul fabricii de paine “Aurora S.A.” componenta a societatii comerciale “Aurora Drobeta Turnu Severin” . Productia de paine este de 13t pe zi si se realizeaza cu 52 de salariati. Sectorul particular este bine reprezentat in activitatea de comert si prestari servicii catre populatie. In Strehaia a aparut si o unitate de productie industriala S.C. Viitorul S.A. cu un numar redus de salariati care produce confectii metalice pentru parteneri din tara si strainatate.
Agricultura. Cadrul natural, de lunca si deal, clima temperat continentala cu usare influente mediteraniene, solul destul de fertil au facut din agricultura principala ocupatie a locuitorilor din regiune. Cultura de baza o formeaza cerealele, porumbul predomina in acest sens, dar solul este favorabil si culturilor florii sarelui, rapitei, inului ,canepei , bumbacului , tutunului. In gradine se cultiva cu rezultate bune: fasole , ceapa ,ardei , praz, usturoi ,cartofi. Se cultiva trifoiul recoltat de 2-3 ori pe an si lucerna de 5-6 ori. Legea fondului funciar a dus la disparitia vechilor structuri a proprietatii de stat asupra pamantului si aparitia de asociatii agricole familiale , dar ponderea o detin gospodariile individuale. Cu amenajarea , conservarea si dezvoltarea si expoatarea fondului forestier se ocupa Ocolul Silvic –Strehaia. Desi s-a redus continuu, suprafata padurilor ocupa totusi 37,67 % din totalul suprafetei(7.868ha). Padurea este reprezentata astfel: padurea Ceranganu(1550ha), in stanga Motrului formata din gorun, cer, fag ,garnita , frasin , paltin ,carpen etc. ,padurea Bratila(600ha) ,gorun ,garnita ,cer, padurea Cotoroia(400ha)gorun si garnita, padurea Gavanu la vest de Strehaia(fag, tei, plop),padurea Slatinicu (400ha) cu mult gorun si fag. Terenuri arabile care s-au extins detin 60% din suprafata. Pasunile si fanetele naturale acopera flancurile dealurilor .Zona ofera conditii favorabile pentru cultura vitei de vie si mai ales a pomilor fructiferi, culturi practicate mai ales pe fruntea teraselor Motrului si Husnitei. Sectorul de stat pomicol este reprezentat de statiunea de cercetare si productie Ferma 3 cu o suprafata de 35ha. Suprafata cultivata cu vie s-a redus la 142 ha. Cresterea animalelor , cu traditie indelungata , inregistreza o continua crestere a efectivelor de ovine, caprine ,porcine, pasari, cabaline. Prezenta unor importante suprafete cu tei si salcam a determinat cresterea numarului familiei de albine. Complexul pentru cresterea tineretului taurin care 1980 avea 3.250 capete a fost lichidat. Asezarea in zona de contact dintre campie si piemont de-a lungul Vailor Motru si Husnita manastirea si postalionele dinaintea construirii caii ferate Bucuresti- Craiova-Turnu Severin-Timisoara, existenta targului inca de pe vremea craiovestilor a facut din Strehaia cel mai important targ comercial din intrega Oltenie.nu trebuie uitata nici apropierea Manastirii Gura Motrului ale carei inceputuri coboara pana in secolul al XIV-lea si care a fost locul primei scoli din judetul Mehedinti. Strehaia este deservita de mai multe statii CFR: Strhaia Gara, Strhaia Halta ,Lunca Banului, Ciochiuta ,Strehaia ARPO si Strehaia Comanda(pe ramificatia Strehaia-Motru). Trficul ferovial este completat de caile rutiere E70 si DN67A strehaia –Motru Targu Jiu. Transportul in comun este asigurat de S.C. Transporturi Auto S. A. Strehaia. Orasul dispune de o unitate de posta si telecominicatii inclusa in cadrul directiei judetene Romtelecom. Targul din Strehaia citat in lucrarea lui Ion Ionescu de la Brad “ Agricultura in judetul Mehedinti 1868 “ca unul dintre cele mai mari din sudul tarii aduce lumea din cele trei judete ale Olteniei si vine in ajutorul producatorilor particulari care pot valorifica imediat bunurile. Aprovizionarea populatiei cu produse agroindustriale si bunuri de larg consum se realizeaza prin C.P.A.D.N si sectorul privat format din magazine particulare .
Activitatea social –culturala cuprinde unitatile de invatamant , biblioteca oraseneasca ,casa de cultura ,caminele culturale din suburbii , Spitalul Unificat Strehaia si policlinica. Invatamantul prescolar Strehia se desfasoara in cadrul celor 9 gradinite in care isi desfasoara activitatea 20 de educatore. Caminul de copii dispune de 70 de locuri. In oras exista si o cresa are dispune de cdre calificate. Invatamantul primar si gimnazial dispune de 7 unitati cdu clasele 1-4 (Hurducesti, Lunca Banului, Mentii din Fata ,Motruleni, Stancesti, Slatinicul Mare si Slatinicul Mic) si trei unitati cu clasele I-VIII. Invatamantul liceal se desfasoara in cadrul Grupului Scolar “Matei Basarab” Strehaia ce cuprinde in planul de invatamant clase de informatica de stiinte socio-umane ,clase cu profil industrial si invatamant profesional(profil mecanic). Localul cuprinde 13 sali de clasa in care functioneaza cabinete de informatica , electrotehnica, fizica, chimie ,biologie, istorie si geografie. Liceul dispune de biblioteca , sala de sport , bazin de innot, cabinet medical cu medic si asistente.
Procesul instructiv-educativ este asigurat de profesori ingineri si maistri cu o buna pregatire profesionala. Spitalul dispune de sectii de interne : pediatrie , maternitate , radiologie, chirurgie si este dervit de 16 medici si 30 de cadre medii. Pe langa spital functioneaza policlinica cu cabinete de consul tatii si 3 laboratore. Casa de cultura dispune de o sala de spectacole cu 300 de locuri. In localul casei de cultura functioneaza biblioteca oraseneasca cu doua sectii una pentru copii 9.000 de volume si alta pentru adulti cu peste 18.000 de volume. Dotare tehnico- edilitara. Strehaia dispune de o uzina electrica ce deserveste intreaga zona. Alimetarea cu apa se face prin trei puturi forate la 105 m. adancime. Stratul de apa din pietrisurile villafranqiene este artezian avand o presiune de 0,8atm. Este insa necesara centralizarea sistemului de alimentare cu apa si realizarea canalizarii orasului in sistem separat si o statie de epurare a apelor menajere.
Suprafata intravilanului de 342 ha numara peste 1750 de cladiri din care 80% sunt in stare buna si foarte buna.
Spatiile verzi amenajate sunt aproape inexistente desi in jurul orasului cadrul natural este bogat in vegetatie:Lunca Motrului, Banului,Padurea Arginesti ofera minunate locuri de agrement!
